Ministrul Agriculturii şi cel al Finanţelor sunt primii remaniaţi. Urmează Şeitan şi Sandu. Îmi menţin părerea conform căreia şi Ministrul Transporturilor trebuie schimbat. Vă ţin la curent…

UPDATE:
Se pare ca am avut dreptate. Asta e lista completa a înlocuitorilor:
MINISTERUL AGRICULTURII - VALERIU TABĂRĂ
MINISTERUL TRANS PORTU- RILOR ŞI INFRASTRUCTURII - ANCA BOAGIU
MINISTERUL MUNCII - IOAN NELU BOTIŞ
MINISTERUL ECONOMIEI - ION ARITON
MINISTERUL FINANŢELOR - GHEORGHE IALOMIŢIANU
MINISTERUL COMUNICAŢIILOR - VALERIAN VREME

Stiţi de ce îmi este teamă zilele acestea? Că toate discuţiile astea despre remaniere or să cam rămână în pom. Punctul meu de vedere îl ştiţi – da, trebuie remaniere, şi nu doar una de faţadă ci una consistentă. Îmi era teamă până recent că totul se va transforma într-un balon de săpun şi că de fapt nu se va întâmpla nimic – poate chiar numai şi ca semnal de îndărătnicie – de ce aş răspunde la presiunile mediatice?

Dar preşedintele Băsescu i-a convocat pe liderii PDL la Cotroceni. Iar asta îmi dă ceva speranţe că ceva se va schimba.

L-am vazut zilele trecute pe Şeitan la TV…la declaraţii, dar şi în conferinţa de presă de la minister. Las la o parte modul arogant cu care a răspuns la toate întrebările, fie ele răutăcioase sau nu… Când vorbeam mai demult despre comunicarea defectuoasă a membrilor cabinetului nu am avut, totuşi, în vedere şi aroganţa… În fine, coadă, necoadă… cert e că noile prevederi ale codului fiscal sunt o ruşine.
Abordez dooar o latură a acestuia (nu mai vreu să comentez ideea de a-i plimba pe oameni lunar la 3 instituţii pentru a-şi depune declaraţiile).
Pe scurt: orice persoană care realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, mai precis, la fondul de pensii, fondul de şomaj şi fondul de asigurări de sănătate. După publicarea normelor metodologice de aplicare a noii ordonanţe de urgenţă, care intră în vigoare retroactiv începând cu 1 iulie, toate persoanele vizate de această lege, mai precis toate persoanele care prestează servicii în calitate de PFA, Intreprindere Individuală sau cu convenţii civile, sunt obligate să depună lunar declaraţii cu privire la venitul net pe luna anterioară. Acest venit este impozitat cu 10,5% pentru contribuţia la fondul de pensii, cu 6,5% pentru contribuţia la sistemul de asigurări de sănătate, dar şi cu 0,5% pentru şomaj.
Eu am o profesie liberală - sunt avocat - veniturile mele vin în funcţie de modul în care înţeleg să-mi desfăşor activitatea la cabinetul de avocatură. Nu am avut niciodată carte de muncă. Şomajul şi contribuţiile la fondul de şomaj au sens doar în contextul contractelor de muncă înregistrate la ITM - respectiv cele care figurează pe cartea de muncă. Contractele care vizează profesii liberale nu sunt înregistrate la ITM. Cum pot contribui la fondul de şomaj dacă eu nu pot beneficia de acesta? Ce fundamentare are absurditatea asta?
Asta nu mai e bâlbâială, e curată prostie…
Bineînţeles că nu mă voi conforma unei aberaţii ca asta. Voi sesiza CCR şi Avocatul Poporului…

Imi cer scuze pentru pauza de câteva săptămâni… Am avut câteva probleme tehnice de rezolvat cu blogul. Din fericire au fost remediate…
Vă mulţumesc pentru înţelegere…

Declaraţia lui Emil Boc de ieri mi se pare hazardată. În primul rând orizontul de timp este prea îndepărtat iar evoluţia economică a României este incertă în acest moment. Prognozele din prezent nu indică o suplimentare a veniturilor, nici chiar în 2011. De unde această creştere?
Cred că este eronat acest tip de comunicare: “vom lua măsurile x sau y” sau “nu ştiu când se va întâmpla nu ştiu ce”… Optez pentru o atitudine de tipul: “de mâine se majorează salariile” - în virtutea unui calcul serios si cert. Nu te poţi juca cu declaraţii care vizează salariile oamenilor doar pe nişte banuieli sau speranţe. Până la orice fel de discuţii privind majorări trebuie să ne preocupe starea prezentă a economiei, să finalizăm ajustările cheltuielilor bugetare, samd. Să vorbim mai mult despre prezent şi mai puţin de viitorul îndepărtat. Altfel… ajungem în aceeaşi situaţie în care măsurile optimiste nu se pot lua, iar la TV rulează obsedant declaraţia: “în 2011 salariile vor creşte cu 10%”…

Saptămâna trecută un lider de sindicat din Primăria Galaţi a furnizat opiniei publice prin intermediul unui comunicat date cu privire la politica de angajări din cadrul primăriei Galaţi. Nu vreau să mă refer foarte mult la angajările care au fost făcute, ci mai mult la stimulentele şi primele de care cei de pe poziţii de conducere din cadrul acestei instituţii au beneficiat în perioada 2006-2008.
Ca sa fac un rezumat: 62 de directori, şefi de birou sau de serviciu din primărie au beneficiat în această perioadă de suma de 21 de miliarde de lei vechi sub formă de prime şi stimulente. Găsiţi această situaţie AICI.
Să fim înţeleşi: sumele nu se referă la alte sporuri. Şi încă ceva - un simplu salariat era retribuit în acestă perioadă cu o sumă lunară cuprinsă între 700 şi 2500 de RON.
Primarul s-a scuzat afirmând că nu e nimic ilegal. Dacă te uiţi pe geam nu e, poate, ilegal, dar sigur este revoltător… nu stiu dacă pentru restul lumii, dar este sigur pentru gălăţeni…

Azi a fost dat publicităţii un alt sondaj, de data asta de la INSOMAR. Ce banuiam s-a confirmat încă o dată – şi nu mă refer la procentul PDL. Haideţi să vă spun concluziile mele:
- oamenii nu mai au încredere în politicienii din prima linie
- deşi PSD se apropie de 40%, când vine vorba de înlocuirea guvernului, doar 18% cred că social democraţii ar fi potriviţi pentru executiv, în condiţiile în care peste 50% consideră că actualul cabinet trebuie înlocuit.
- pe palierul de încredere nimeni nu stă strălucit. Nici chiar Isărescu….
- măsurile nepopulare îşi confirmă calitatea – în largă majoritate oamenii nu le agreează şi nu consideră că sunt utile.

Toate reacţiile mele care au vizat reformarea partidului sau necesitatea unui executiv remaniat, daca nu chiar cu totul nou îşi găsesc argumentul în aceste statistici privind percepţia publică. Toate partidele trebuie să „împingă” în primul eşalon oameni noi, fără un background care nu-şi mai reprezintă, în acest moment, niciun avantaj sau atu.

Am văzut, ca şi voi, ce spune sondajul IPP care pune PDL la 12% în intenţiile de vot. Acum, nu ştiu ce să mă mire… Că e prea puţin sau prea mult. Sau că mă sperie lipsa de reacţie, de strategie, de plan.
Noi toţi, cei de la PDL, ştiam că este imposibil să nu începem să scădem în sondaje. Dar parcă 12% sună cam dramatic.
Cauzele nu le caut, că le ştiu şi eu prea bine. Şi uneori parcă nici nu îmi vine să le recunosc cu voce tare.
Dar încerc să îmi dau seama ce se mai poate face… Că îmi este clar că dacă Crin Antonescu şi Victor Ponta şi-ar lua an sabatic şi ar pleca să exploreze lumea, când s-ar întoarce partidele lor ar fi bine crescute în sondaje. Asta dacă PDL nu face ceva între timp. Şi a cam venit timpul să se reinventeze – cu Emil Boc premier sau fără, cu Vlădescu la finanţe sau fără, etc. A mai făcut-o – dar ce e drept atunci PD îl avea pe Traian Băsescu. Care a avut un plan în cap de la bun început şi nu a bâjbâit cam cum facem noi acum cu soluţiile economice avansate, cu o comunicare defectuoasă a măsurilor luate, cu bâlbâieli şi lipsă de unitate de mesaj măcar la nivelul Guvernului. Că mie mi se pare că, dincolo de contextul economic dificil, toate cele de mai sus au contribuit din plin la scorul PDL din sondajul IPP.

Am fost in weekend pe litoral la noi. Zăpuşeală, aglomeraţie, etc. Am observat doar la câteva hoteluri că s-au adaptat, cât de cât la situaţia de criză din prezent. Erau, spre exemplu, unii care ofertau: 2 zile - 150 RON pe noapte, 3 zile - 130 pe noapte, iar daca luai 5 zile, oferta era de 100 RON pe noapte. Mă gândesc din ce în ce mai mult la faptul că în turism doar flexibilitatea comercianţilor va face ca turismul românesc, aşa cum îl ştim cu toţii, să rămână pe linia de plutire. Pe de altă parte, creşterea turismului în România nu este neapărat sinonomă cu creşterea încasărilor bugetare. Pe plajă, de ex., plăteşti şezlong - nu primeşti niciun bon fiscal. La discotecă, 60 RON intrarea, tot fără bon. Cred că autorităţile de control ar trebui să fie axate pe urmărirea mult mai strictă a tuturor acestor încasări, dacă vrem să vorbim de controlul evaziunii. Blejnar, şeful ANAF, spune, în schimb, proprii săi angajaţi iau şpagă. Ce să mai înţelegem din asta?

Distribuţie de excepţie, subiect interesant… Abia aştept sa vină şi la noi…